Callisto

Jupiter IV

   Callisto ("ka LIS toh") este al optulea satelit cunoscut al lui Jupiter şi al doilea ca mărime. Este cel mai din exterior dintre sateliţii galileeni .
         orbita:    1,883,000 km de la Jupiter
         diametrul: 4800 km
         masa:      1.08e23 kg
   Callisto a fost o nimfă, iubită de Zeus şi urâtă de Hera. Hera a preschimbat-o într-un urs, iar Zeus a dus-o în cer, unde a format constelaţia Ursa Major.

   Descoperit de Galileo şi de Marius în 1610.

   Callisto este doar puţin mai mic decât Mercur dar are doar o treime din masa acestuia.

   Spre deosebire de Ganymede, Callisto pare să aibă o oarecare structură internă; sunt semne, de la datele recente, trimise de Galileo, că materiile din interior s-au sedimentat parţial, cu procentajul rocilor crescând spre centru. Callisto este compus aproximativ din 40% gheaţă şi 60% rocă / fier. Titan şi Triton sunt probabil similari.

   Suprafaţa lui Calllisto este acoperită în întregime de cratere. Suprafaţa este foarte veche, ca reliefurile înalte de pe Lună şi Marte. Callisto are suprafaţa cea mai veche şi mai plină de cratere dintre toate corpurile aparţinând sistemului solar, observate până acum; suferind prea puţine schimbări, cu excepţia unor impacturi ocazionale, în ultimele 4 miliarde de ani.

   Cele mai mari cratere sunt încercuite de serii de inele concentrice, care par nişte fisuri imense, însă atenuate de-a lungul timpului de lente deplasări ale gheţii. Cel mai mare crater a fost numit Valhalla (dreapta). Având aproape 3000 km în diametru, Valhalla este un exemplu dramatic de bazin cu multi-inel, rezultatul unui impact masiv. Alte exemple de acest tip: Asgard de pe Callisto (stanga), Mare Orientale de pe Lună şi Bazinul Caloris de pe  Mercur.

   Ca şi pe  Ganymede, cele mai vechi cratere de pe Callisto s-au prăbuşit. Le lipsesc inelele muntoase înalte, sistemele radiale şi depresiunile centrale, obişnuite la craterele de pe Lună şi Mercur. Imagini detaliate de pe Galileo (stânga) arată că, cel puţin în anumite zone, craterele mici aproape că s-au nivelat. Aceasta sugerează că anumite procese, cum ar fi surpările, s-au produs relativ recent.

   Alt aspect interesant este Gipul Catena, o serie lungă de cratere aliniate de-a lungul unei drepte (dreapta). A fost probabil cauzat de un obiect care a suferit perturbaţii în trecerea sa pe lângă Jupiter (asemenea cometei SL 9) şi s-a lovit de Callisto.

   Callisto are o atmosferă foarte rarefiată, compusă din dioxid de carbon.

   Galileo nu a detectat vreun semn al existenţei unui câmp magnetic.

   Spre deosebire de Ganymede, cu relieful său complex, Callisto prezintă puţine urme de activităţi tectonice. Cu toate că în mare Callisto are proprietăţi similare cu Ganymede, pare să aibă o istorie geologică mult mai simplă. Trecutul geologic diferit al celor doi sateliţi a fost o problemă importantă a savanţilor astronomi; (pare a fi în legătură cu evoluţia orbitală şi  tidală a lui Ganymede). "Simplul" Callisto este un bun punct de referinţă pentru comparaţia cu alte lumi mai complexe, şi poate indica felul în care au arătat ceilalţi sateliţi galileeni la începuturile istoriei lor.

Mai multe despre Callisto

Probleme deschise


Continut ... Jupiter ... Ganymede ... Callisto ... Leda ... Date Gazda

Bill Arnett; Data ultimei actualizări: 22 Ianuarie 2001