Mediul interplanetar

   Spaţiul dintre planete nu este vid. Conţine radiaţie electromagnetică(fotoni); plasmă fierbinte(electroni, protoni, alţi ioni) numită şi vānt solar; raze cosmice; particule microscopice de  praf; cāmpuri magnetice (īn principal cel al Soarelui).

   Īn timp ce radiaţia Soarelui este vizibilă, celelalte componente ale mediului interplanetar nu au fost descoperite decāt de curānd.

   Temperatura mediului interplanetar este de aproximativ  100.000 grade Kelvin. Densitatea sa e de 5 particule/cm cub, aproape cāt cea a Pămāntului şi descreşte cu pătratul distanţei de la Soare. Densitatea variază īnsă, putānd ajunge la 100 particule/cm cub.

   Deşi e foarte "fin" are efecte măsurabile.

   Exceptānd cāteva planete, spaţiul interplanetar e umplut de cāmpul magnetic al Soarelui. Interacţiunea sa cu vāntul solar este foarte complexă. Īn anumite radiaţii ale Soarelui, cāmpul magnetic determină curgerea vāntului solar, care adesea este prins īn bucle magnetice. Anumite regiuni īnsă din cāmpul megnetic al Soarelu sunt totuşi deschise şi permit vāntului solar să "scape". Plasma domină şi cāmpul magnetic e antrenat īn fluxul de particule.

   Anumite planete (precum. Pămāntul, Jupiter) au proprii cāmpuri magnetice. Ele creează mici magnetosfere care domină influenţa Soarelui asupra lor. Magnetosfera lui Jupiter este foarte puternică, avānd peste 1milion de km īn toate direcţiile. Cea a Pămāntului este mult mai redusă, are doar cāteva mii de km, dar ne protejează de efectele foarte periculoase ale vāntului solar.

   Corpurile  non-magnetice precum Luna au suprafaţa afectată īn mod direct de către vāntul solar.

   Odată cu mişcarea vāntului solar īn spaţiu, se creează un balon de plasmă magnetică fierbinte īn jurul Soarelui, numită heliosferă. Īn final, vaāntul solar se extinde şi īntālneşte particule īncărcate şi cāmp magnetic īn gaz interstelar.. Īntre vāntul solar şi gazul interstelar este heliopauza. Forma precisă şi locul heliopauzei nu este cunoscut dar se aseamănă probabil magnetosferei Pămāntului şi se află probabil la circa 110 - 160 UA de Soare. Voyager şi Pioneer vor ajunge săīntālnească probabil heliopauza īn decada următoare.

   Un studui extins al Soarelui şi al vāntului solar este efectuat de cātre Ulysses.

   Cele mai īncărcate de energie particule dinmediul interplanetar sunt numite  raze cosmice. Unele sunt de origine solară; cele mai īncărcate de energie sunt īnsă de origine necunoscută, īn procese cosmice dinafara sistemului nostru solar.

   Īnteracţiunea dintre vāntul solar, cāmpul magnetic al Pămāntului şi atmosfera superioară a Pămāntului produce aurorele. Alte planete cu cāmpuri magnetice suficient de puternice (precum Jupiter) produc efecte similare.

   Lumina zodiacală şi gegenschein-ul sunt produse de praful interplanetar.

Mai multe despre mediul interplanetar


Probleme deschise


Continut ... Soarele ... Corpuri mici ... Meteoriţi ... Mediul ... Alte siteme ... Date Gazda

Bill Arnett; Data ultimei actualizări: 16 Octombrie 2000