'

Sateliţii noi ai lui Uranus

Recent au fost descoperiţi câţiva sateliţi mai mici, marea majoritate prin observaţii de la sol! Cu aceste descoperiri, Uranus se alătură planetelor joviene prin aceea că are câţiva sateliţi mici cu orbite neregulate.

Caliban şi Sycorax

Uranus XVI şi XVII


   Au fost descoperiţi doi sateliţi ai lui Uranus, temporar numiţi Uranus XVI (S/1997 U 1) şi Uranus XVII (S/1997 U 2). Numele de Caliban şi Sycorax propuse de descoperitorii lor au fost acceptate până la urmă de IAU. Caliban (S/1997 U 1) Orbitează la vreo 7.2 milioane km de Uranus şi are aproximativ 80 km diametru. Sycorax (S/1997 U 2) orbitează la 12.2 milioane km de Uranus şi ar cam 160 km în diametru. Aceste aproximări ale dimensiunilor se bazează pe strălucirea lor aparentă şi pe presupunerea că albedo-ul este de 7%. Orbitele sunt retrograde şi puternic înclinate.

   Caliban este un personaj din opera lui Shakespeare Furtuna; un sclav sălbatic şi desfigurat al magicianului Prospero, şi este fiul vrăjitoarei Sycorax care a închis-o pe zâna Ariel pentru neascultare. În Furtuna, Prospero o eliberează pe Ariel de blestemul lui Sycorax şi îl înrobeşte pe Caliban.

   Caliban a fost descoperit de Brett Gladman, Phil Nicholson, Joseph Burns, şi JJ Kavelaars folosind un telescop Hale de 200 inch; primele imagini au fost luate în 6 şi 7 Septembrie 1997. Realizarea cu Sycorax se datorează lui Nicholson, Gladman, Burns, şi Kavelaars.

   Imaginea de mai jos este cea de la descoperirea lui S/1997 U 1; cel din dreapta este S/1997 U 2.

   Înaintea acestei descoperiri, Uranus a fost singura dintre planetele de gaz despre car nu se ştia să aibă sateliţi "neregulaţi", adică acei sateliţi, ai căror orbite nu se află direct şi aproximativ în planul ecuatorului planetei.

   Ca şi ceilalti sateliţi neregulaţi (de exemplu cei 8 exteriori ai lui Jupiter, Phoebe şi Nereid), aceştia sunt probabil asteroizi capturaţi. Este însă foarte probabil ca ei să se fi format în aceste orbite.

   compoziţia celor doi sateliţi, conform lui Nicholson, "este probabil un amestec de piatră şi apă." Ambii sateliţi au o culoare roşie ceea ce sugerează o posibilă legătură istorică cu Centura Kuiper.

   Aceşti sateliţi sunt cei mai mici care s-au putut imagina a fi vizibili cu telescoape de la sol.

Mai multe despre aceşti sateliţi

(Notă: în unele părţi ale materialului de mai jos, referirea la Caliban (S/1997 U 1) se va face prin termenul de "decoloratul" şi Sycorax (S/1997 U 2) prin "strălucitorul".)

1986 U 10

   Acest satelit micuţ nu are încă un nume.

   Fotografiat de Voyager 2 în 1986; descoperit de 1999 de Erich Karkoschka de la laboratorul lunar şi planetar al University of Arizona din Tucson.

   Orbita sa este aproape identică cu cea a lui Belinda, la aproximativ 75,000 km de la Uranus.

   Are cam 40 km în diametru.

Mai multe despre 1986 U 10


Prospero, Setebos şi Stephano

Uranus XVIII, Uranus XIX şi Uranus XX

   Aceşti sateliţi sunt denumiţi după personaje din Furtuna: Prospero este un magician puternic care îl înrobeşte pe Ariel; fiind servitor pe nava lui Ariel, Stephano şi Caliban plănuiesc să-l ucidă Prospero; Setebos este zeul lui Sycorax.

   Primele imagini au fost luate de Kavelaars, Gladman, Holman cu ajutorul Telescopului Canada-Franţa-Hawaii pe Mauna Kea în Iulie 1999.

   Orbitele lor sunt incerte în acest moment dar ştim că sunt între 10 şi 25 milioane km de la Uranus.

   Au probabil 30 sau 40 km în diametru (presupunând un albedo de .07).

Mai multe despre aceşti sateliţi


Probleme deschise


Continut ... Uranus ... Oberon ... Sateliţi noi ... Neptun ... Date Gazda

Bill Arnett; Data ultimei actualizări: 26 Octombrie 2000