Personalităţi

 

 

 


Contact

Pagina principală


Reuven Ramaty

  • Reuven Ramaty, un pionier în astrofizica energiilor mari şi un teoretician de frunte pentru mai mult de 30 de ani la Centrul pentru Zboruri Spaţiale Goddard aparţinând de NASA, a murit pe 8 Aprilie 2001 la casa lui din Silver Spring, Maryland, în urma unor complicaţii ale Bolii lui Lou Gehrig. Om de ştiinţa sârguincios, şi-a continuat cercetările până în ultimele momente, studiind date despre razele cosmice chiar cu câteva ore înainte de a muri.
  • Născut pe 25 Februarie 1937 în Timişoara, pe atunci aparţinând Ungariei, Reuven a crescut în epoca celui de-al Doilea Razboi Mondial într-un mediu multicultural şi la 11 ani a emigrat în Israel.
  • Un pasionat al limbilor străine, ca un studios adevărat ce era, a început să vorbească fluent ebraica, engleza şi franceza, pe lângă limbile sale natale: romana şi maghiara; a studiat, de asemenea, germana, italiana şi japoneza.
  • A absolvit Universitatea din Tel Aviv în 1961 cu o specializare în fizică. S-a mutat mai apoi în SUA, unde şi-a dobândit doctoratul în fizica planetară şi spatială la UCLA în 1966.
  • Reuven s-a alaturat celor de la Goddard în 1967, la început ca cercetător asociat postdoctoral, şi apoi ca astrofizician angajat de guvern la Laboratorul pentru Astrofizica Energiilor Înalte în 1969. Din 1980 până în 1993, a fost şeful departamentului teoretic al laboratorului.
  • Studiile sale asupra datelor cu privire la razele gamma, date provenite din misiunile COS-B, SAS-II şi HEAO-C din perioada anilor '70 şi '80, au condus la dezvoltarea extrem de cunoscutului Compton Gamma Ray Observatory (CGRO)(Observatorul Compton pentru razele gamma).
  • Reuven a avut o influenţă majoră în succesul misiunii Solar Maximum Mission (SMM), şi colegi ai săi au subliniat faptul că misiunea HESSI a celor de la NASA, care era planificată să fie lansată la sfârşitul lui 2001, nu s-ar fi realizat fără încurajările şi implicarea sa însufleţite.
  • Cercetările ştiinţifice ale lui Reuven s-au concentrat asupra fizicii exploziilor solare, astronomiei razelor gamma şi a razelor cosmice. Studierea reacţiilor nucleare cu eliberare de înaltă energie prezente în cadrul exploziilor solare precum şi utilizarea liniei razelor gamma şi a măsurătorilor cu neutroni pentru determinarea proprietăţilor particulelor accelerate prin explozie au fost cu precădere inventate în anii 1960 de către Reuven şi Lingenfelter, un vechi coleg de-al său. În cadrul unor colaborări ulterioare, extinse, inclusiv cea cu Benz Kozlovsky de la Tel Aviv University şi alţii, Reuven a ajuns la o rafinare a acestor tehnici, de-a lungul următorilor 30 de ani, prin studii vaste ale exploziilor observate de SMM şi CGRO şi prin sondarea mecanismelor de accelerare a particulelor dar şi a abundenţelor coronale şi a particulelor accelerate. Alături de Len Fisk de la Universitatea din New Hampshire, şi Kozlovsky, Reuven a propus mai târziu teoria, în prezent unanim acceptată, a originii razelor cosmice cu anomalii de joasă energie din ionizarea şi accelerarea gazului interstelar neutru în heliosfera exterioară.
  • Ramaty şi Lingenfelter şi-au adus de asemenea o contribuţie importantă în domeniul astronomiei pe linia razelor gamma prin studii incipiente asupra radiaţiei de anihilare pozitronică, a liniilor de inhibiţie nucleară şi a liniilor de degradare nucleosintetică în mediul interstelar şi în sursele compacte. Studiile respective au fost sintetizate în articolul "Gamma Ray Lines: A New Window to the Universe" (Physics Today, Martie 1978, pagina 40*) (în traducere: Liniile Razelor Gamma: O fereastră nouă spre Univers). Cel mai remarcabil dintre aceste studii a fost cel în care au anticipat emisia interstelară de raze gamma în linia 1.809-MeV din aluminiul provenit din distrugerea supernovei 26 care s-a dovedit ulterior, cu instrumentele de pe HEAO-C, în 1982, a fi cea mai intensă linie nucleosintetică din Galaxie.
  • Mult mai recent, Ramaty, Lingenfelter şi Kozlovsky au arătat că observaţiile asupra abundenţei beriliului (Be) şi borului (B) produs din raze cosmice, în stelele tinere, au necesitat o accelerare a razelor cosmice în materialul metalifer greu şi nu în afara mediului interstelar median, cum s-a presupus până atunci. Această lucrare a fost prezentată în Physics Today în articolul "Cosmic Rays, Nuclear Gamma Rays and the Origin of Li, Be and B" (Aprilie 1998, pagina 30*) (în traducere:Razele cosmice, Razele nucleare gamma si originea Li, Be si a B).
  • Pornind în călătorii stimulative pe plan intelectual, Reuven a vizitat în calitate de profesor, Universitatea Nagoya din Japonia în 1993 şi ca membru doctorand al comitetului pentru dizertaţie, Universitatea din Paris şi Universitatea Pierre şi Marie Curie din Paris în 1992 şi respectiv în 1997. Ca om de ştiinţă, a vizitat Caltech, Univeritatea Stanford, Universitatea din California (Berkeley şi San Diego), Universitatea din Pennsylvania şi Universitatea Washington din St. Louis, Missouri. Reuven a fost de asemenea profesor adjunct de fizică la Universitatea din Maryland, College Park, din 1983 până când s-a stins din viaţă.
  • Alte activităţi:
    • A lucrat ca şi editor asociat la Physical Review Letters (1974-77);
    • decan al catedrei de astrofizică în cadrul American Physical Society(1977-78)(APS - Societatea Americana pentru Fizică);
    • decan al catedrei de astronomie a înaltei energii în cadrul American Astronomical Society(1984-85);
    • a lucrat ca şi consilier disciplinar pentru astrofizică în cadrul APS (1986-89).
  • Lui Reuven îi plăcea ca fiecare clipă să fie valorificată, şi asta nu doar spre sfârşitul său, ci pe parcursul întregii sale vieţi. S-a străduit să găsească experienţe noi oriunde mergea. Activităţile lui Reuven s-au extins dincolo de ştiinţă şi limbi, interesul lui fiind acaparat şi de pian sau poker. A fost de asemenea un familist devotat.
  • Cu o săptămână înainte de a muri, Reuven a fost inştiinţat că era câştigătorul premiului Yodh Prize pentru anul 2001, premiu acordat de către Comisia pentru Raze Cosmice din cadrul Uniunii Internaţionale pentru Fizica Pură şi Aplicată (a se vedea Physics Today, Octombrie 2001, pagina 86*).
  • A câştigat, de asemenea, premiul Senior US Scientist Award acordat de Fundaţia Alexander von Humboldt în 1975.
  • Reuven va fi regretat profund de mulţimea sa de prieteni şi colaboratori.

Observatorul Astronomic

Academia Română Institutul Astronomic - Observatorul Timişoara

Timişoara

________________............................_________| Localizare | Resurse | Cercetare | Staff | Personalităţi | Istoric

 

Sediul nostru